Parenting neconditionat; de la recompense si pedepse la iubire si intelegere

Parenting neconditionat; de la recompense si pedepse la iubire si intelegere

Structura lucrarii:

Lucrarea este impartita in 10 capitole si o anexa.

Importanta temei abordate:

Educatia copilului a devenit un domeniu din ce in ce mai cercetat, iar parintii sunt mult mai preocupati de oferirea unui model corect si sanatos din punct de vedere psihoemotional, comparativ cu anii precedenti. Ce fel de abordare il pregateste pe copil pentru relatia sa cu membrii comunitatii din care face parte? Ce atitudini, comportamente, tipare mostenite in familie, merita transmise mai departe, copilului din ziua de azi?

Rezumat:

Lucrarea porneste de la premisa ca exista o mare diferenta intre a-i iubi pe copii pentru ceea ce fac (deci in mod conditionat) si a-i iubi pentru ceea ce sunt (deci in mod neconditionat) si face distinctia intre ceea ce cred parintii ca inseamna a le oferi dragoste neconditionata si felul in care se simt iubiti copiii. “Copiii nu ar trebui sa fie nevoiti sa ne castige aprobarea. Noi, parintii, ar trebui sa-i iubim pentru niciun motiv anume.” (capitolul 1, pagina 13)
Abordarea neconditionata sustine ideea ca orice lectie are de invatat copilul de la parinte, probabilitatea ca lectia sa fie asimilata creste atunci cand copilul simte ca iubirea parintelui nu s-a diminuat din cauza unui comportament indezirabil.

“Pe scurt, conteaza si copilul din spatele unui comportament, nu numai comportamentul. Copiii nu sunt animale de companie ce trebuie dresate, nici computere, programate sa raspunda in mod predictibil la un anumit input.”(capitolul 1, pagina 17)
Diferenta dintre abordarea clasica, restrictiva, bazata pe pedepse si recompense si abordarea neconditionata este radicala. Prima se concentreaza pe comportamentele copilului, functioneaza pe baza de etichete (bun, rau, dezirabil, indezirabil), iubirea parinteasca trebuie castigata si rasplatita, iar strategia recomandata este cea a exercitarii controlului, a autoritatii adultului. Cea de-a doua abordare, mai permisiva, priveste copilul ca un intreg, o fiinta echilibrata, care merita sa fie iubita pentru simplul fapt ca exista, iar strategia recomandata este de a cauta in permanenta solutii noi care sa functioneze, lucrand la ele impreuna cu copilul. “Cand suntem mici, nimic nu este mai important decat ceea ce simt parintii nostri pentru noi.” (capitolul 2, pagina 31)

Mergand mai departe, autorul lucrarii isi pune niste intrebari fundamentale cu privire la beneficiile reale ale pedepsei, controlului, exercitarii autoritatii parintesti: daca acestea ar fi pe atat de eficiente pe cat par, in mod logic nu ar mai trebui aplicate de nenumarate ori, iar absenta parintelui care aplica pedeapsa nu ar fi corelata cu un numar crescut de comportamente indezirabile din partea copilului.

Printre argumentele impotriva folosirii pedepsei ca metoda de reglare a comportamentului, se numara si urmatoarele: controlul prin pedeapsa declanseaza emotia de furie, in timp isi pierde eficienta, afecteaza in mod negativ relatia adult-copil, il distrage pe cel mic de la lucrurile relevante, iar copilul invata implicit ca problemele se rezolva prin exercitarea fortei si a puterii. “Dupa orice criteriu logic, pedeapsa pur si simplu nu functioneaza foarte bine si nu este realist sa speram ca mai multa pedeapsa (sau de natura diferita) va schimba lucrurile.”(capitolul 4, pagina 67).

Capitolul 5 detaliaza riscurile de a-i impinge pe copii catre succes, de a pune presiune pe ei pentru a avea performante din ce in ce mai mari in mediul academic sau in domeniul sportiv. “Frica de esec nu este egala cu adularea succesului. De fapt, prima ii sta in cale celei de-a doua.” (capitolul 5, pagina 85)
Dupa ce am citit atat de mult pe tema metodelor sanatoase de crestere a copiilor, dupa ce am aplicat atat cat am reusit din ele, ce ne trage inapoi? Ce ne impiedica sa evitam pedepsele si exercitarea controlului? Sfaturile binevoitoare ale anturajului? Prietenii, vecinii, rudele aproapiate, care ne arata in permanenta cat de tare gresim neaplicand pedepsele si controlul, sistemul creat in asa maniera incat sa stimuleze competitia, sa incurajeze conformismul, dreptatea ca razbunare, gandirea in termeni de alb si negru, societatea care pune accent pe frici – frica de a fi un parinte rau, frica de vulnerabilitate, de a fi aspru judecat, de a inota impotriva curentului, frica de a creste copii rasfatati, cocolositi si neadaptati lumii in care traiesc.

Totusi, metodele parentingului neconditionat sunt la indemana si adesea se potrivesc cu instinctele proaspetilor parinti. Ele indeamna spre reflectie (o forma utila de introspectie), reconsiderarea solicitarilor, concentrarea asupra obicetivelor pe termen lung si asupra relatiei cu copilul, respect, autenticitate, flexibilitate si controlul impulsivitatii din partea parintelui. Autorul il indeamna, cu blandete, in felul urmator: “Vorbiti mai putin, intrebati mai mult”, deoarece problemele au sanse mari de a se rezolva de la sine: “I-a rasturnat pe podea [n.a. pufuletii] in sufragerie si a facut o mizerie de nedescris. Am rugat-o sa-i bage inapoi in punga si sa-i puna pe masa. A refuzat. Primul gand pe care l-am avut a fost ca imi submineaza autoritatea. Nu ma ascultase, deci merita pedepsita. Altfel, nu m-ar fi ascultat nici pe viitor. In schimb, am intrebat-o “De ce nu vrei sa-i pui in punga”. Mi-a raspuns “Pentru ca vreau sa-I mananc”. Problema s-a rezolvat de la sine apoi. I-am spus doar “Poti sa-i mananci dupa ce-i pui in punga. Vreau doar sa fie curatenie in sufragerie.” I-a pus imediat in punga si, apoi, pe masa.” (capitolul 7, pagina 117).

Daca va doriti sa cresteti un copil care sa va caute, sa petreaca timp cu dvs. si cand va avea libertatea de a alege sa nu o faca, daca doriti sa ii ramaneti prieten apropiat, sa va caute pentru a va cere sfatul, sprijinul, pararea, simtind ca in dvs are un aliat care il poate intelege fara a-l judeca sau critica, atunci incepeti sa practicati principiile neconditionarii din copilaria timpurie, deoarece relatia si amintirile pe care aceasta se cladeste incep de la nastere.

O privire subiectiva:

Parcurgand lucrarea lui A. Kohn, nu o data, ci de cateva ori, parintii vor primi o noua perspectiva asupra a tot ceea ce inseamna educatia copilului si dezvoltarea unei relatii apropiate cu acesta, capatand suficient curaj incat sa renunte la metodele toxice de disciplina, atat de raspandite in familii si in crese, gradinite, scoli. Autorul nu ofera retete universal valabile pentru parintii aflati in dificultate, insa ii invata cum sa abordeze problemele intr-un mod empatic, astfel incat sa nu stirbeasca increderea copiilor in ei si nici sa nu zdruncine calitatea relatiei care se formeaza treptat intre parinti si copii.
Mie mi-a dat foarte multa incredere in instinctele care stigau, in strafundul inimii: “Nu pedepsi copilul, nu aceasta este calea. Mai cauta, Irina, nu te opri!” Chiar daca nu reusim intotdeauna sa transformam lucrurile complicate intr-un joc sau sa luam deciziile impreuna cu copiii, important este sa ne straduim de fiecare data sa folosim strategia mai putin autoritara si sa ne depasim propriile limite de parinti, in avantajul tuturor.

Aplicabilitatea lucrarii pentru parinti:

Intrebari ajutatoare, care sa va mentina pe directia neconditionarii:
“Daca ce i-am spus eu copilului mi s-ar fi spus mie – sau ce i-am facut eu mi s-ar fi facut mie – , m-as simti iubit neconditionat?”
“Daca eu imi dau voie sa reactionez asa, cum se va simti copilul meu?” (indemn pentru autocontrol si empatie)
“Ce as putea sa fac data viitoare cand ma voi simti frustrat sau ranit in orgoliul meu de parinte?” (1 lucru de imbunatatit)
Pentru momentele in care primiti sfaturi “binevoitoare”, va recomand sa va intrebati: “Ce experiente, convingeri sau valori profunde il determina pe celalalt sa aiba acest punct de vedere diferit de al meu?”

Exercitiu deosebit de util: lumea ideala
Impartiti o foaie de hartie de dimensiunea A4 in doua coloane. Aveti 2 minute la dispozitie pentru a completa, in mod spontan, fiecare coloana. Pe prima coloana scrieti, in 5-10 cuvinte, cum s-ar comporta oamenii intr-o lume ideala, care ar fi starea generala, cum ati descrie lumea ideala la nivel emotional, la nivel de ganduri sau ca si atmosfera generala. Pe cea de-a doua coloana descrieti cum ar fi lumea daca toti oamenii ar fi ca dvs., daca toti ar reactiona ca dvs., daca toti si-ar permite acele slabiciuni/defecte/greseli pe care vi le permiteti dvs. Cum ar fi lumea daca toti ar gandi ca dvs., ar actiona asa cum actionati dvs. de cele mai multe ori.

Alte titluri de referinta in domeniu:

1. Creierul copilului tau, D. Siegel, T.Payne Bryson
Autoarele ofera, in aceasta lucrare valoroasa, 12 strategii de crestere a copilului prin care i se asigura o dezvoltare cognitiva si emotionala sanatoasa, ceea ce aduce calm, echilibru, fericire in relatia din familie. Parcurgand aceasta lucrare, veti intelege de ce anume copilul nu este capabil de autocontrol emotional in primii ani ai vietii sale si cum anume se formeaza creierul superior, in timp, prin acumularea de experiente.

Titluri de carti despre iubirea neconditionata, care ii pot fi citite copilului:

1. Te iubesc orice culoare ai avea, M. Cosescu
Cod: CRE978-606-94158-0-1
An aparitie: 2016
Autor: Mihaela Cosescu
Categoria: Literatura Romana
Editia: Cartonata
Editura: ASOCIATIA CRESTEM OAMENI 
Format: 210×290
Nr. pagini: 42
O poveste despre iubirea neconditionata dintre doua girafe, Gigi si surioara sa Vivi, transpusa in cuvinte simple, calde, blande, care starnesc emotii placate.

2. Te iubesc orice-ai face!, Ioana Chicet Macoveiciuc
Cod: DPH978-606-683-340-0
An aparitie: 2016
Autor: Ioana Chicet-Macoveiciuc
Categoria: Educatie Psihologie
Editie: cartonata
Editura: DIDACTICA PUBLISHING HOUSE 
Format: 210×250
Nr. pagini: 28
Personajul principal al lucrarii este o fetita dragalasa, energica si plina de idei, pe nume Ema. Ea descopera lumea prin diverse “experimente” copilaresti, care uneori sunt nepotrivite. După fiecare boacana, fetita vrea sa stie daca mamica ei o mai iubeste.

3. Te iubesc zi si noapte! S.Prasadam-Halls, A. Brown
Cod: PAN978-973-1989-92-1
An aparitie: octombrie 2015
Autor: Smriti Prasadam-Halls, Alison Brown
Categoria: Literatura Universala
Editia: Brosata
Editura: PANDORA 
Format: 240×270
Nr. pagini: 32
Traducator: Luminita Gavrila
Ursuletul ii transmite iepurasului un mesaj de iubire plin de duiosie, de-a lungul unei zile: “Te iubesc cand esti puternic, te iubesc cand esti slab/ Cu tine alaturi, lumea e un loc drag.”

Referinte despre autor:
Alfie Kohn este un reputat psiholog american, sustinator al educatiei progresiste, promotorul unor idei controversate si indraznete privind cresterea copiilor . Bazandu-se pe numeroase studii si cercetari stiintifice din domeniul stiintelor sociale, autorul critica sistemul traditional de crestere a copiilor, bazat pe exercitarea controlului, competitie, pedepse si recompense. La baza teoriilor sale se afla lucrarile lui John Dewey si ale lui Jean Piaget.
Autorul vede procesul de invatare ca fiind unul activ, in care puiul de om se implica, are nevoie de sens si semnificatie, nu doar absoarbe informatiile care i se servesc. De asemenea,el sustine si argumenteaza faptul ca lauda, impreuna cu alte forme de stimulare extrinseca, tinde, de fapt, sasubmineze angajamentul copiilor.
In prezent, autorul a publicat 14 carti. 8 dintre ele se refera la problemele sistemului educational modern (temele pe careleprimesc copiii pentru acasa, testarile standardizate, notele/calificativele etc.).

Date tehnice:
Titlu: Parenting neconditionat; de la recompense si pedepse la iubire si intelegere
Autor: A. Kohn
Număr pagini: 224
Tehnoredactor: Dani Iancu
Traducător: Monica Losonti
Editie: brosata
Editura: Multi Media Est Publishing 
Colecție: Cartile Parintilor
Anul apariției: 2013
Format:
Titlu original: Unconditional Parenting
Copertă: Denisa Nastase
ISBN: 978-606-93563-0-2 

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *