Interpretarea problemelor de limbaj ale copilului mic

Nivelul de dezvoltare a limbajului copiilor diferă mult. Faptul că ei înțeleg tot ce le transmit adulții care îi cresc, este un semn bun.

De obicei copiii încep să vorbească mai multe cuvinte după ce intră în colectivitate și sunt nevoiți să se facă înțeleși de către persoane noi (doamna educatoare, doamna îngrijitoare și alți colegi de grupă).

Știați că multe cuvinte pot fi incluse în lista celor valabile? De exemplu, sunete (au, oh), onomatopee (uchu, bum, poc), salutul (pa, tai), refuzul sau acceptul (da, nu), mama și tata prescurtate (ma, ta) etc. Unii părinți se îngrijorează din cauza că puiuții lor nu se încadreaza în niște grafice găsite pe internet, însă bagajul lingvistic al copilului poate fi, de fapt, mult mai mare decât își dau seama părinții.

Interpretarea problemelor de limbaj ale copilului mic se realizează analizând și alte arii ale dezvoltării, adică ținând cont de un ansamblu de aspecte, cum ar fi cele sociale, emoționale sau cognitive. În unele cazuri (mai rare), întârzierea în dezvoltarea limbajului expresiv (vorbirea) poate indica niște tulburări care necesită o atenție deosebită: deficit intelectual (retard), tulburări de spectru autist (TSA), tulburări de limbaj receptiv etc.

Aici apar și alte semne care indică existența unei probleme, nu doar întarzierea vorbirii.

Cum îl puteți ajuta pe copilașul dvs?

  • În primul rând limitând cât de mult timpul petrecut în fața ecranelor, chiar și aparent inofensivele cântecele de pe canalul Youtube. Este mai comod pentru părinte, dar este în detrimentul copilului, mai ales dacă acesta are sub 2 ani.
  • Comunicând cu el, cât de mult. Descrieți ceea ce faceți, cât mai des. De exemplu, când îl îmbrăcați, îi spuneți că îi dați o bluză roșie, îl rugați să ridice mâna dreaptă, apoi mâna stângă etc. Când îi pregătiți mâncărica, îi povestiți că alegeți bolul verde și o linguriță de plastic, care să fie ușor de ținut în mâna lui, că îi puneți o chiftea tăiată în 4 bucățele și câteva felii mici de roșie etc.
  • Citindu-i. Mulți părinți îmi povestesc că ai lor copii nu au răbdare să li se citească. Răbdarea se cultivă. Cumpărați sau împrumutați stiluri diferite de cărți: cărți cu clapete, cărți-pian (noi avem de la Ed. Usborne), cărți cu sarcină de căutare (noi avem minunata serie “Hoinari prin anotimpuri”), cărți cu animale și oameni deopotrivă (“Fram la grădiniță” are ca personaj un urs polar, o mamă adoptivă și are o sarcină de căutare a inimioarei roșii pe fiecare pagină). Când îi citiți, rugați-l să imite anumite sunete scurte (hai, ia, da) sau introduceți în lectura zilnică (chiar dacă durează 3 minute), câteva onomatopee amuzante (buf, poc).
  • Cântați cântece care presupun mișcare: Baby Shark, Am o căsuță mică, Aram Zam Zam etc.
  • Nu forțați copilul să verbalizeze ceea ce vă doriți să auziți și nu-l faceți să se simtă criticat sau incompetent. Stresul nu îl va ajuta să progreseze.

Dacă vă ajută aceste recomandări și doriți o evaluare de specialitate, mă puteți contacta la numărul de telefon 0742403983. Evaluarea presupune completarea unor chestionare online, raportul pe care îl primiți fiind foarte complex, precum și o vizită la domiciliu, pentru a interacționa cu copilul, dacă se impune.

Nu recomand aducerea copilului într-un mediu străin, deoarece nu va fi suficient de cooperant și se pot trage concluzii nepotrivite, cum ar fi insuficientă stimulare, ceea ce pune presiune inutilă pe părinți.

Pentru evaluarea logopedică a copilului care prezintă regres în comunicare, o recomand pe Adriana Candea, un specialist logoped foarte îndrăgit de către adulți și copii deopotrivă.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *